HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

POLIEDRÍE s. f. boală virotică infectocontagioasă a viermilor de mătase, care se manifestă prin inflamarea și colorarea lor în galben. (după germ. Polyedrose) Vezi definitia »

OTORAGÍE s. f. hemoragie din ureche. (< fr. otorragie) Vezi definitia »

BIOSPECTROSCOPÍE s. f. examinare a țesuturilor vii cu spectroscopul. (< bio- + spectroscopie) Vezi definitia »

explicație a cuvantului Vezi definitia »