Definita cuvantului înviorare
ÎNVIORÁRE, înviorări, s. f. Acțiunea de a (se) înviora și rezultatul ei; dezmorțire, însuflețire. [Pr.: -vi-o-] – V. înviora.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu înviorare
PERMUTÁRE s. f. 1. acțiunea de a permuta. 2. (mat.; lingv.; pl.) operație prin care se schimbă între ele locurile a două sau mai multe elemente; grupe distincte de obiecte astfel formate; permutație. 3. reluare a unui fragment muzical pe un alt sunet. (< permuta) Vezi definitia »
COMUNICÁRE, comunicări, s. f. Acțiunea de a comunica și rezultatul ei. 1. Înștiințare, știre, veste; raport, relație, legătură. 2. Prezentare, într-un cerc de specialiști, a unei contribuții personale într-o problemă științifică. – V. comunica. Vezi definitia »
DERUTÁRE, derutări, s. f. Acțiunea de a deruta și rezultatul ei. – V. deruta. Vezi definitia »
AUTOVACCINÁRE, autovaccinări, s. f. Vaccinare prin autovaccin. – Din auto1- + vaccinare. Vezi definitia »
NEEXPULZÁRE s. f. v. COPROSTAZIE. Constipație provocată de neexpulzarea (timp îndelungat) a materiilor fecale din intestine; coprostază. [DEX '98] Vezi definitia »