Definita cuvantului permutare
PERMUTÁRE s. f. 1. acțiunea de a permuta. 2. (mat.; lingv.; pl.) operație prin care se schimbă între ele locurile a două sau mai multe elemente; grupe distincte de obiecte astfel formate; permutație. 3. reluare a unui fragment muzical pe un alt sunet. (< permuta)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu permutare
TERGIVERSÁRE, tergiversări, s. f. Acțiunea de a tergiversa și rezultatul ei; amânare, tărăgăneală, trenare; tergiversațiune. – V. tergiversa. Vezi definitia »
CAPTÁRE s.f. Acțiunea de a capta și rezultatul ei. ♦ Operație de colectare a apelor, a gazelor sau a pulberilor dintr-o încăpere etc., pentru a le folosi sau a le împiedica acțiunea nocivă; captație. [< capta]. Vezi definitia »
SUBORDONÁRE s.f. Acțiunea de a subordona și rezultatul ei; dependență, supunere. ♦ Raportul de dependență a unei propoziții de alta; cuprinderea unei noțiuni cu sferă mai mică în alta cu sferă mai mare; raportul de la specie la gen. [Var. subordinare s.f. / < subordona]. Vezi definitia »
DETESTÁRE s.f. Acțiunea de a detesta. [< detesta]. Vezi definitia »
ÎMPREUNÁRE, împreunări, s. f. Acțiunea de a (se) împreuna și rezultatul ei. [Pr.: -pre-u-] – V. împreuna. Vezi definitia »