spițéră, spițére, s.f. (reg.) act oficial sau particular prin care se adeverește ceva, se conferă un drept etc. Vezi definitia »

GLISÁDĂ, glisade, s. f. Zbor în care un avion înaintează înclinat pe o aripă, astfel încât să se apropie de sol parcurgând o distanță cât mai mică. – Din fr. glissade. Vezi definitia »

zîrnă (-ne), s. f. – 1. Plantă veninoasă, solan (Solanum nigrum). – 2. Lăsnicior (Solanum dulcamera). Sl. zrŭno „grăunte” (Tiktin; Conev 44; Candrea), din cauza formei fructului. Hasdeu se gîndea la un dacic *dierna (Col. lui Traian, 1873, 80) sau *prodiorna (Ist. critică, II, 1, 270), ipoteză care pare inutilă. Legătura cu mag. zolna (Cihac, II, 540) este improbabilă. – Der. zîrni, vb. refl. (a se zgîrci, a se strînge, a se ghemui) ca fructul, cf. pipernici (nu este probabilă legătura cu sl. zarinati „a închide”, sugerată de Cihac, II, 305). Vezi definitia »

PURÍNĂ s. f. compus organic heterociclic, unitate de bază a acidului uric, component al acizilor nucleici. (< fr. purine) Vezi definitia »

SIMPATOLÍZĂ s.f. (Med.) Distrugere a elementelor nervoase ale sistemului simpatic. [< fr. sympatholyse]. Vezi definitia »