DORIÁN, -Ă adj. propriu dorienilor, populație din Doriada (Grecia). ◊ (s. n.) dialect al limbii grecești vechi. (< fr. dorien) Vezi definitia »

CYAN s.n. Cerneală tipografică albastră cu nuața deschisă, una dintre cele patru culori de bază (cyan, magenta, galben și negru) folosite pentru reproducerea imaginilor color în sistemul tiparirii policrome. Vezi definitia »

IZOBUTÁN s. m. izomer al butanului, gaz inflamabil incolor, folosit lichefiat drept combustibil casnic. (< fr. isobutane) Vezi definitia »

BIROBIDJAN, oraș în E Federației Ruse (C.S.I.), centru ad-tiv la Rep. Autonome Evreiești; 82 mii loc. (1987). Ind. ușoară (țesături, tricotaje, piel.), constr. de mașini și prelucr. lemnului. Vezi definitia »

DEVONIÁN, -Ă, devonieni, -e, adj. l. (În sintagma) Perioada (sau era) devoniană (și substantival, n.) = a treia (sau a patra) perioadă a erei paleozoice, caracterizată prin existența plantelor cu organizare simplă, a tuturor claselor de nevertebrate etc. 2. Care aparține perioadei devoniene, privitor la această perioadă. [Pr.: -ni-an] – Din fr. dévonien. Vezi definitia »