CITOPEXÍE s. f. fixare a celulelor într-un organ (ficat). (< fr. cytopexie) Vezi definitia »

FLATERÍE s. f. flatare. (< fr. flatterie) Vezi definitia »

ARTICULÁȚIE s. f. 1. (anat.) încheietură, nod; loc de inserție a unui organ pe altul; legătură (mobilă) între oase. 2. (tehn.) legătură între două corpuri solide, care permite rotirea lor în jurul unui ax. 3. mod de a pronunța un sunet. (< fr. articulation, lat. articulatio) Vezi definitia »

CĂCĂRÍE s. f. Fandoseli, fasoane. (din căcări (2)) Vezi definitia »

DEXTROGASTRÍE s.f. Situare a stomacului în partea dreaptă a abdomenului. [Gen. -iei. / < fr. dextrogastrie, cf. lat. dextra – dreapta, gr. gaster – stomac]. Vezi definitia »