GLÓTIC, -Ă adj. Al glotei. [< fr. glottique]. Vezi definitia »

ONORÍFIC, -Ă adj. 1. (despre titluri, distincții, funcții etc.) care aduce onoruri, fără a trage un avantaj, profit material. ◊ care îndeplinește o funcție fără a fi retribuit. 2. căruia i s-a acordat un titlu în semn de respect, de considerație. (< fr. honorifique, lat. honorificus) Vezi definitia »

ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC, supliment săptămînal al ziarului „Adevărul”, apărut la București, între anii 1920 și 1939. Continuator al programului suplimentelor anterioare. Vezi definitia »

ASTRONAÚTIC, -Ă adj. Referitor la astronautică. [< fr. astronautique]. Vezi definitia »

PSÁLTIC, -Ă, psaltici, -ce, adj. Care aparține psalmilor, privitor la psalmi; psalmic. – Psalt + suf. -ic. Vezi definitia »