sbor (zbóruri), s. n. – 1. Reuniune, ședință. – 2. (Banat) Adunare, culegere. – 3. Tîrg, piață. – 4. (Mold.) Veghe. Sl., cf. bg., sb., rus. sbor, pol. zbor (Tiktin; Candrea). Este dubletul lui sobor, s. n. (reuniune, ședință; sinod, conciliu, comunitate), din sl. sŭborŭ (Cihac, II, 235). – Der. sborî, vb. (Banat, a vorbi, a discuta); sbornic, s. n. (culegere), din bg. sbornik; sobornic(esc), adj. (sinodal; ecumenic); sboriște, s. f. (înv., piață publică, for), din sl. sŭborište; stobor, s. n. (Olt., reuniune), confundat cu stobor „loc îngrădit”. Vezi definitia »

AJUSTÓR, -OÁRE, ajustori, -oare, s. m. și f. Muncitor calificat care execută operații de ajustare. – Din fr. ajusteur. Vezi definitia »

PLINIȘÓR, -OÁRĂ, plinișori, -oare, adj. (Rar) Plinuț. – Plin + suf. -ișor. Vezi definitia »

PIROFÓR s. m. 1. substanță care se aprinde spontan în contact cu aerul. 2. insectă coleopteră mare din America de Sud, care emite lumină fosforescentă. (< fr. pyrophore) Vezi definitia »

SUPRAVEGHETÓR, -OÁRE s.m. și f. Persoană însărcinată cu supravegherea cuiva sau a ceva. [< supraveghea + -tor]. Vezi definitia »