ARῙCHᾹ v. Ierihon. Vezi definitia »

TRAMCÁR, tramcare, s. n. Vehicul tras de cai, folosit odinioară în orașe pentru transportul în comun. – Din engl. tram-car. Vezi definitia »

șplingar, șplingari s. m. (intl.) spărgător de locuințe și mașini. Vezi definitia »

PARTICULÁR, -Ă adj. 1. Care aparține numai anumitor persoane sau anumitor lucruri. ♦ În particular = în mod deosebit, în special, mai ales. ♦ Care constituie proprietatea individuală a cuiva. ♦ Care este de formație sau de esență individuală. 2. Care are caracter individual; care este caracteristic, specific. ♦ (Log.; despre judecăți) În care predicatul se referă numai la o parte din sfera subiectului. 3. Cu caracter neoficial; privat; (despre lecții) predat elevilor în afara orelor oficiale de școală. // s.n. Categorie filozofică, reprezentând o verigă de legătură între singular și general. [Cf. fr. particulier, lat. particularis]. Vezi definitia »

MICROBÁR, microbari, s. m. (Fiz.) Barie. – Din engl. microbar. Vezi definitia »