făgúi, făgúi, s.m. (reg.) fag mic, tânăr; făguț, făguleț, făgătui, făgulean, făgan. Vezi definitia »

SPICUÍ, spicuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A culege spice (1) din lan; a aduna spicele rămase după secerat. 2. Fig. A culege (de ici, de colo), a extrage (materiale documentare) din diferite izvoare (alegând dintr-o cantitate mai mare). [Prez. ind. și: spícui] – Spic + suf. -ui. Vezi definitia »

SILUÍ, siluiesc, vb. IV. Tranz. 1. (Astăzi rar) A uza de forță față de cineva sau de ceva; a constrânge, a obliga, a sili (1); a violenta. 2. Spec. A necinsti, a viola o femeie, o fată. 3. Fig. A încălca, a nesocoti; a denatura, a falsifica. – Din sl. silovati „a provoca”. Vezi definitia »

auí (= hăui) vb., ind. prez. pers. 3 și 6 auie Vezi definitia »

BRĂZDUÍ, brăzduiesc, vb. IV. Tranz. A brăzda (1). – Din brazdă. Vezi definitia »