Definita cuvantului judiciar
JUDICIÁR, -Ă, judiciari, -e, adj. 1. Care ține de justiție, privitor la justiție; judecătoresc. ◊ Cronică judiciară = dare de seamă asupra proceselor și dezbaterilor care au loc înaintea justiției. 2. Făcut prin autoritatea justiției. [Pr.: -ci-ar] – Din fr. judiciaire, lat. judiciarius.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu judiciar
ghiular, ghiulari s. m. (intl.) vânzător de inele din aur fals. Vezi definitia »
SUPERANGULÁR, superangulare, adj. (În sintagma) Obiectiv superangular = obiectiv fotografic care se utilizează pentru peisaje vaste, pentru interioare etc. – Super- + angular. Vezi definitia »
LIBERTÁR, -Ă adj., s. m. f. (adept) al libertății absolute; anarhist. (< fr. libertaire) Vezi definitia »
URICÁR, uricari, s. m. 1. Persoană însărcinată să redacteze urice (2) în cancelariile domnești; logofăt, pisar. 2. Colecție de documente vechi. – Uric2 + suf. -ar. Vezi definitia »
șucár (-ră), adj. – (Arg.) Drăguț, prețios, frumușel. Țig. šukar (Graur 188; Juilland 174-6; cf. Wlislocki 121), cf. sp. juncal (Claveria 224 și Bol. R. Acad. Esp., XXXIII, 92). Legătura cu șugar (Cihac, II, 528) este improbabilă. Cf. șucări. Vezi definitia »