CĂZĂTÓR, -OÁRE, căzători, -oare, adj. Care cade. – Cădea + suf. -ător. Vezi definitia »

năpustitór, năpustitoáre, s.m. și f. (înv. și reg.) 1. persoană care lasă pe cineva fără ajutor. 2. slobozitor (la războiul de țesut). 3. grăunțar (la roata morii). Vezi definitia »

ATOTCUPRINZĂTÓR, -OÁRE, atotcuprinzători, -oare, adj. Care cuprinde totul, care cuprinde aspecte foarte largi, foarte variate, foarte numeroase ale unei probleme, ale unei activități etc. – Atot- + cuprinzător. Vezi definitia »

ATENTATÓR, -OÁRE s.m. și f. Făptuitor al unui atentat sau al unei tentative de atentat. [Cf. fr. attentatoire]. Vezi definitia »

MURMUITÓR, -OÁRE, murmuitori, -oare, adj. (Înv.) Murmurător. [Pr.: -mu-i-] – Murmui + suf. -tor. Vezi definitia »