BAZÁLT s.n. Rocă eruptivă, dură, compusă din minerale bogate în magneziu și fier, care se întrebuințează la construcții și pavaje. [Pl. -turi, -te. / < fr. basalte]. Vezi definitia »

CÉLĂLALT, CEÁLALTĂ, ceilalți, celelalte, pron. dem. 1. Cel mai depărtat dintre amândoi, al doilea; ălălalt, aialaltă. ◊ (Adjectival) Acolo, în partea cealaltă. 2. (La pl.) Toți cei care sunt de față sau care pot fi luați în considerație, afară de cel sau cei amintiți în mod special sau scoși din discuție. ◊ (Adjectival) Ceilalți oaspeți. ♦ (Adjectival; ca determinant al unor cuvinte care exprimă o diviziune a timpului) imediat următor altuia. Lumea cealaltă. (Gen.-dat. sg. celuilalt, celeilalte, gen.-dat. pl. Celorlalți, celorlalte. – Var.: célalalt, céealaltă pron. dem., célalt, céllalt pron. dem. m.] – Cel(a) + alalt (= ăllalt). Vezi definitia »

dezvólt (rar) adj. m., pl. dezvólți; f. dezvoáltă, pl. dezvoálte Vezi definitia »

CULT¹ s. n. 1. adorare mistică, religioasă a unor obiecte, forțe naturale, ființe reale sau fantastice ori a unor abstracțiuni personificate; act religios făcut în cinstea unei divinități. ◊ sentiment de venerație, de respect, de dragoste profundă pentru cineva sau ceva. ♦ ~ ul personalității = atitudine de admirație sistematică față de un conducător politic. 2. totalitatea ritualurilor unei religii. 3. religie, confesiune (2). (< fr. culte, lat. cultus) Vezi definitia »

STABILOVÓLT s.m. v. stabilivolt. Vezi definitia »