deconcertánt (livr.) adj. m., pl. deconcertánți; f. deconcertántă, pl. deconcertánte Vezi definitia »

INEXISTÉNT, -Ă, inexistenți, -te, adj. Care nu există; neexistent, nul (1). ♦ Fig. (Despre oameni) Care nu se face remarcat, lipsit de importanță, de valoare; șters, neglijabil. – Din fr. inexistant. Vezi definitia »

FERMÉNT¹ s. m. 1. enzimă. 2. (fig.) ceea ce face să nască sau să întrețină pasiunile, dușmăniile; sămânță. (< fr. ferment, lat. fermentum) Vezi definitia »

EVANESCÉNT, -Ă adj. Care se pierde, care dispare treptat. [< fr. évanescent]. Vezi definitia »

EPUIZÁNT, -Ă, epuizanți, -te, adj. Care epuizează, obosește pe cineva; extenuant, istovitor. [Pr.: -pu-i-] – Din fr. épuisant. Vezi definitia »