ORGANOTROPÍSM s.n. (Biol.) Afinitate a unor virusuri, a unor microbi pentru un anumit organ. [< fr. organotropisme]. Vezi definitia »

MONOTEÍSM s. n. formă de religie care recunoaște existența unei singure divinități. (< fr. monothéisme) Vezi definitia »

TENDENȚIONÍSM s. n. proprietate a unei opere de artă de a reflecta tendințele mediului natural și social care o determină. (< tendențios + -ism) Vezi definitia »

ERETÍSM s. n. 1. (Med.; în sintagma) Eretism cardiac = stare de hiperexcitabilitate cardiacă, întâlnită mai ales la tineri, care se manifestă prin puls rapid și neregulat. 2. Fig. Exaltare, pasiune puternică. – Din fr. éréthisme. Vezi definitia »

DONCHIJOTÍSM s. n. v. donchihotism. Vezi definitia »