STRIDÓR s.n. (Liv.) Sunet aspru, ascuțit. ♦ Respirație șuierătoare. [< fr. stridor, cf. lat. stridor – șuierat]. Vezi definitia »

DESCĂLICĂTÓR s. m. v. descălecător. Vezi definitia »

nepilduitór, nepilduitoáre, adj. (înv.) care nu trebuie sau nu poate să servească drept pildă. Vezi definitia »

ULTRACONDENSATÓR s.n. Condensator de lumină special, cu care sunt dotate ultramicroscoapele. [< ultra- + condensator]. Vezi definitia »

DEVOLTÓR, devoltoare. s. n. Mașină sau transformator electric folosit pentru reducerea tensiunii electrice alternative într-o rețea, prin producerea unei tensiuni în opoziție de fază cu tensiunea rețelei. – Din fr. dévolteur. Vezi definitia »