Definita cuvantului maculatură
MACULATÚRĂ s. f. 1. Hârtie pătată sau stricată în timpul imprimării tipografice; p. ext. hârtie scrisă sau tipărită care și-a pierdut importanța. ♦ Hârtie (de calitate inferioară) fabricată special pentru ambalaje. 2. Fig. Scriere lipsită de valoare. – Din germ. Makulatur, fr. maculature.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu maculatură
MICROCITÓZĂ s. f. microcitemie. (< fr. microcytose) Vezi definitia »
DUMBRĂVEÁNCĂ, dumbrăvence, s. f. Pasăre migratoare cu pene albastre-verzui (Coracias garrulus). [Pl. și: dumbrăvenci] – Cf. dumbravă, dumbrăvean. Vezi definitia »
ciúblă, ciúble, s.f. (reg.) vas de pământ spart la gură; zebeleș. Vezi definitia »
OSATÚRĂ s.f. 1. Totalitatea oaselor unui vertebrat; schelet. 2. Element de susținere, de rezistență al unei construcții, al unei mașini etc. ♦ (Fig.) Constituție internă, structură. [< it. ossatura, cf. fr. ossature]. Vezi definitia »
SÉCETĂ, secete, s. f. Insuficiență a umidității solului și a atmosferei față de valorile minimale necesare creșterii și dezvoltării normale a plantelor (cultivate). ♦ Vreme, perioadă caracterizată printr-o astfel de insuficiență; vreme uscată, secetoasă. – Lat. *siccita (= siccitas). Vezi definitia »