CÁȚĂ², cațe, s. f. (Fam.) Persoană rea și cicălitoare. – Cf. cața. Vezi definitia »

EPÓDĂ s.f. 1. (În teatrul antic grecesc) A treia parte a cântecului unui cor, după strofă și antistrofă. 2. Poezie lirică cu caracter satiric, compusă din distihuri. [Cf. fr. épode, lat., gr. epodos < epi – deasupra, ode – cântec]. Vezi definitia »

BROMÚRĂ s. f. sare a acidului bromhidric. (< fr. bromure) Vezi definitia »

GLICÍNĂ² s.f. Pulbere albă, cristalină, solubilă în apă în prezența unei substanțe alcaline, folosită ca reductor în fotografie. [< germ. Glyzin]. Vezi definitia »

păpărícă s.f. (reg.) mâncare preparată din mălai amestecat cu smântână, coaptă în cuptor. Vezi definitia »