Definita cuvantului numărătoare
NUMĂRĂTOÁRE, numărători, s. f. 1. Numărare; socoteală, calcul. ◊ Numărătoare inversă = program de operații prevăzute a se desfășura în intervalul de timp ce desparte momentul curent de momentul lansării unei nave spațiale sau de debutul unei activități (de importanță majoră). 2. Abac. – Număra + suf. -ătoare.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu numărătoare
capistére s. f. – 1. Albie, covată. – 2. Jgheab care duce grîul de la coș la piatra morii. – Mr. căpisteare, megl. căpisteari. Lat. capĭstērium, de la gr. σϰαφηστήριον (Pușcariu 278; REW 1629; Candrea-Dens., 246; DAR); cf. tosc. capistejo, romanicul capischiere, abruz. capistjiera. Țicăloiu, ZRPh., XLI, 590, propune o der. puțin probabilă, de la căpestrele. Vezi definitia »
BADIJONÁRE s.f. Acțiunea de a badijona și rezultatul ei; badijonaj. [< badijona]. Vezi definitia »
ELOGIÉRE s.f. Acțiunea de a elogia și (rar) rezultatul ei. [< elogia]. Vezi definitia »
APROBÁRE, aprobări, s. f. Faptul de a aproba; (concr.) act prin care se aprobă ceva. Vezi definitia »
CUMULIZÁRE s.f. Procesul de formare a norilor de tip cumulus. [Et. incertă]. Vezi definitia »