Definita cuvantului capistere
capistére s. f. – 1. Albie, covată. – 2. Jgheab care duce grîul de la coș la piatra morii. – Mr. căpisteare, megl. căpisteari. Lat. capĭstērium, de la gr. σϰαφηστήριον (Pușcariu 278; REW 1629; Candrea-Dens., 246; DAR); cf. tosc. capistejo, romanicul capischiere, abruz. capistjiera. Țicăloiu, ZRPh., XLI, 590, propune o der. puțin probabilă, de la căpestrele.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu capistere
TĂRĂGĂNÍRE s. f. v. tărăgănare. Vezi definitia »
DISPENSÁRE s.f. Acțiunea de a (se) dispensa. [< dispensa]. Vezi definitia »
lună de miere expr. (tox.) 1. prima perioadă a unui novice în ale consumului de droguri. 2. plăcere provocată de consumul de heroină. Vezi definitia »
PLEDÁRE s.f. Acțiunea de a pleda și rezultatul ei; apărare; pledoarie. [< pleda]. Vezi definitia »
UNIFORMIZÁRE s.f. Acțiunea de a uniformiza și rezultatul ei. [< uniformiza]. Vezi definitia »