Definita cuvantului oclusivă
OCLUSÍVĂ, oclusive, adj.f. (În sintagma) Consoană oclusivă (și substantivat, f.) = consoană care se articulează printr-o ocluziune a canalului fonator, urmată de o explozie; consoană explozivă. [Var.: ocluzívă adj.f.] – Din fr. occlusive.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu oclusivă
SIALODOCHÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a canalului excretor al unei glande salivare. [Pron. si-a-. / < fr. sialodochite, cf. gr. sialon – salivă, dochos – care primește]. Vezi definitia »
FRIPTURÍCĂ, fripturici, s. f. Diminutiv al lui friptură. – Friptură + suf. -ică. Vezi definitia »
BECAȚÍNĂ, becaține, s. f. Becață. – Din fr. bécassine (după becață). Vezi definitia »
STÂLCITÚRĂ, stâlcituri, s. f. Faptul de a (se) stâlci; (concr.) ceea ce este stâlcit. – Stâlci + suf. -tură. Vezi definitia »
variántă (formă diferită de cea de bază) (-ri-an-) s. f., g.-d. art. variántei; pl. variánte Vezi definitia »