Definita cuvantului pită
PÍTĂ, pite, s. f. (Reg.) 1. Pâine. ◊ Compus: pita-vacii = ciupercă comestibilă, cu pălăria roșcată-cenușie, cu carne albă, care devine albastră în contact cu aerul (Boletus bovinus). 2. Fig. Hrană necesară pentru trai; mijloace de existență; p. ext. slujbă, funcție, post. – Din bg. pita.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pită
hoșcotínă, hoșcotíne, s.f. (reg.) babă, băbârcă, hoancă, hârcă, hoarcă, hoanghină, baborniță. Vezi definitia »
PEDÁLĂ, pedale, s. f. 1. (Adesea cu determinări care indică domeniul de aplicare) Pârghie acționată cu piciorul și folosită pentru antrenarea unui mecanism sau efectuarea unei comenzi. ◊ Expr. A pune pedala = a insista asupra unu lucru. 2. Presă tipografică mică, acționată cu piciorul. 3. Sunet prelungit de bas, care este însoțit de treptele superioare de acorduri variate. – Din fr. pédale. Vezi definitia »
CUVÉRTĂ s.f. Email transparent cu care se acoperă obiecte de faianță, de ceramică. [< fr. couverte]. Vezi definitia »
belitură, belituri s. f. 1. copil obraznic. 2. lucru de calitate inferioară. Vezi definitia »
BRÍPTĂ, bripte, s. f. (Reg.) Cuțit sau briceag primitiv, cu mâner de lemn. ♦ Expr. A lua (pe cineva) la briptă = a bate (pe cineva). – Din scr. britva, ucr. brytva. Vezi definitia »