Definita cuvantului spor
SPOR2, (3) sporuri, s. n. 1. Faptul de a progresa ușor, de a avea randament în muncă; progres. ◊ Loc. adj. și adv. Cu spor = cu mare randament; spornic; repede. Fără spor = fără randament; puțin; încet. ◊ Expr. A avea spor = a realiza, a produce mult în timp (relativ) scurt. Spor la lucru! formulă de urare adresată cuiva care lucrează sau merge la lucru. 2. Abundență, belșug, prosperitate; folos, câștig. 3. Creștere, mărire, majorare; adaos, supliment; (concr.) ceea ce reprezintă o creștere, o mărire, un adaos. – Din sl. sporŭ, bg. spor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu spor
pridvór (pridvoáre), s. n. – 1. Cerdac, balcon. – 2. Încăpere la intrarea în biserică, atriu. – Var. pritvor, priv(d)or. Sl. pritvorŭ, de la pritvoriti „a înnădi” (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 291; Conev 80), cf. sb. pritvor, prevor, slov. pridvor, ceh. pritvor. Vezi definitia »
LANSATÓR, lansatoare, s. n. Dispozitiv folosit pentru lansarea bombelor, a rachetelor sau a torpilelor. – Lansa + suf. -tor. Vezi definitia »
FIXATÓR s. m. 1. soluție care face inalterabilă la lumină o imagine fotografică developată. 2. (text.) substanță folosită la fixarea coloranților pe fibră. ◊ agent fizic, substanță care produce coagularea protoplasmei vii. 3. piesă folosită la lucrări de asamblare. 4. dispozitiv mecanic pentru manevrarea și înzăvorârea acelor macazului. (< fr. fixateur) Vezi definitia »
PRÂNZITÓR, prânzitoare, s. n. (Înv. și reg.) Sufragerie. – Prânzi + suf. -tor. Vezi definitia »
BĂNUITÓR, -OÁRE, bănuitori, -oare, adj. Care bănuiește; care este înclinat (în mod exagerat) spre bănuială. ♦ Gelos. [Pr.: -nu-i-] – Bănui + suf. -tor. Vezi definitia »