spațír (-ruri), s. n. – (Trans.) Plimbare. Var. spatir și der. Germ. Spazier(gang). – Der. spațiri, vb. (Trans., a se plimba), din germ. spazieren. Vezi definitia »

DIAPÍR s. n. cută anticlinală caracterizată prin prezența unui sâmbure de roci plastice care străbat rocile acoperitoare. (< it. diapiro) Vezi definitia »

BIR, biruri, s. n. (Înv. și arh.) 1. Dare, impozit. ◊ (Astăzi în expr.) A da bir cu fugiții = a dispărea, a fugi dintr-un loc. 2. Tribut. – Magh. bér. Vezi definitia »

chimír (chimíre), s. n. – 1. (Înv.) Boltă, arc. – 2. Brîu tipic, de piele, foarte lat, prevăzut cu buzunare. – Var. chimer. Mr. chimere, megl. chimer. Tc. kemer „boltă” și „brîu” (Roesler 596; Șeineanu, II, 112; Berneker 556; Lokotsch 1040; Ronzevalle 148), din ngr. ϰαμάρα; cf. ngr. ϰεμέρι, bg. kemer. Este dublet al lui cămară. Probabil din același cuvînt tc. (tc. kemerli „boltit”) provine ghimirlie, s. f. (ferăstrău), dacă primul său sens a fost acela de „ferăstrău rotund” (cf. var. chimilioară, chimirlic); ca și ghimirlie (var. ghemerlie, ghimerlie, dimerlie), s. f. (colibă). Vezi definitia »

MELAFÍR, melafire, s. n. Rocă magmatică vulcanică de tipul bazaltului. – Din fr. mélaphyre. Vezi definitia »