Definita cuvantului chimir
chimír (chimíre), s. n. – 1. (Înv.) Boltă, arc. – 2. Brîu tipic, de piele, foarte lat, prevăzut cu buzunare. – Var. chimer. Mr. chimere, megl. chimer. Tc. kemer „boltă” și „brîu” (Roesler 596; Șeineanu, II, 112; Berneker 556; Lokotsch 1040; Ronzevalle 148), din ngr. ϰαμάρα; cf. ngr. ϰεμέρι, bg. kemer. Este dublet al lui cămară. Probabil din același cuvînt tc. (tc. kemerli „boltit”) provine ghimirlie, s. f. (ferăstrău), dacă primul său sens a fost acela de „ferăstrău rotund” (cf. var. chimilioară, chimirlic); ca și ghimirlie (var. ghemerlie, ghimerlie, dimerlie), s. f. (colibă).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu chimir
GRENADÍR, grenadiri, s. m. V. grenadier (2). Vezi definitia »
MELAFÍR s.n. (Geol.) Rocă porfirică, formată din feldspat, plagioclaz, olivină etc. [< germ. Malaphyr]. Vezi definitia »
LEVOGÍR adj. 1. (despre substanțe optic active) care deviază spre stânga planul de polarizare a luminii. 2. (despre cochilii) răsucit spre stânga. (< fr. lévogyre) Vezi definitia »
LAMPROFÍR, lamprofire, s. n. (Min.) Rocă eruptivă cu structură porfirică, bogată în fier și magneziu. – Din fr. lamprophyre. Vezi definitia »
MUMBAȘÍR, mumbașiri, s. m. (În evul mediu, în Țară Românească și în Moldova) Slujbaș însărcinat cu încasări și cu execuții fiscale. [Var.: bumbașír s. m.] – Din tc. mübașir. Vezi definitia »