tipár (-re), s. n. – 1. Formă, matrice. – 2. Etalon, șablon. – 3. Model, formă. – 4. Urmă, amprentă. – 5. Tipografie, presă tipografică. – 6. Imprimare, publicație. Mgr. τυπάριον (Cihac, II, 707; Murnu 56), cf. sl. tiparŭ (Conev 114). – Der. tipări, vb. (a reproduce, a imprima, a publica, a da formă, a modela); tipăreală, s. f. (imprimare, munca de tipar); tipăritură, s. f. (publicație); tiparnă, s. f. (înv., tipografie), din sl. tiparĭnŭ, cultism; tiparnic, adj. (tipărit; de tipar, tipografic), înv.; tiparniță, s. f. (tipar, tipografie), înv.; întipări, vb. (a imprima); retipări, vb. (a reimprima). Vezi definitia »

NEUROMUSCULÁR, -Ă adj. care aparține nervilor sistemului muscular. (< fr. neuromusculaire) Vezi definitia »

LAMPADÁR, lampadare, s. n. Suport vertical care susține sau pe care sunt montate una sau mai multe lămpi sau becuri. – Din fr. lampadaire, it. lampadario. Vezi definitia »

REFERENDÁR¹ s. m. demnitar al curții franceze însărcinat cu prezentarea și urmărirea cererilor relative la titlurile de noblețe, la dispensele de vârstă etc. ♦ mare ~ = membru al senatului în imperiul francez, care deținea sigiliul adunării. (< lat. referendarius, germ. Referendar, fr. référendaire) Vezi definitia »

chenár (chenáre), s. n. – 1. Margine, bordură. – 2. Cadru. – 3. Toc, cadru, ramă de fereastră sau de ușă. – Mr. chinare. Tc. kenar (Șeineanu, II, 105; Lokotsch 1049); cf. ngr. ϰενάρι, alb. kienar (Meyer 222), bg. kenari, sb. cenar. – Der. chenărui, vb. (a mărgini, a înconjura). Vezi definitia »