Definita cuvantului tipar
tipár (-re), s. n. – 1. Formă, matrice. – 2. Etalon, șablon. – 3. Model, formă. – 4. Urmă, amprentă. – 5. Tipografie, presă tipografică. – 6. Imprimare, publicație. Mgr. τυπάριον (Cihac, II, 707; Murnu 56), cf. sl. tiparŭ (Conev 114). – Der. tipări, vb. (a reproduce, a imprima, a publica, a da formă, a modela); tipăreală, s. f. (imprimare, munca de tipar); tipăritură, s. f. (publicație); tiparnă, s. f. (înv., tipografie), din sl. tiparĭnŭ, cultism; tiparnic, adj. (tipărit; de tipar, tipografic), înv.; tiparniță, s. f. (tipar, tipografie), înv.; întipări, vb. (a imprima); retipări, vb. (a reimprima).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu tipar
PROPRIETÁR, -Ă, proprietari, -e, s. m. și f. Persoană care are drept de proprietate asupra unui bun; stăpân, posesor; spec. persoană care posedă un imobil (considerată în raport cu chiriașul ei). ◊ Mare proprietar = moșier, latifundiar. [Pr.: -pri-e-] – Din fr. propriétaire, lat. proprietarius. Vezi definitia »
sinaxár (-re), s. n. – Versiune abreviată a vieților sfinților. Mgr. συναξάριον (Murnu 51; cf. Vasmer, Gr., 132). Sec. XVII. Vezi definitia »
riza-pazár s. m. – Piață liberă. Tc. riza „acord”, pazar „comerț” (Tiktin). Sec. XVII, înv. Vezi definitia »
MATRICULÁR, -Ă adj. (Rar) Matricol. [< fr. matriculaire]. Vezi definitia »
INTERDENTÁR, -Ă adj. Situat între dinți. [Cf. fr. interdentaire]. Vezi definitia »