Definita cuvantului țintaură
ȚINTÁURĂ, țintaure, s. f. Plantă erbacee medicinală cu flori roșii sau albe, cu fructul o capsulă (Centarium umbellatum). [Pr.: -ta-u-. – Var.: centáură s. f.] – Din lat. centaurea, fr. centaurée.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu țintaură
pupăceală, pupăceli s. f. acțiunea de a săruta. Vezi definitia »
a se îngălbeni de frică expr. a se speria foarte tare. Vezi definitia »
șárlă, șárle, s.f. (reg. și fam.) 1. javră, potaie. 2. mârțoagă. 3. persoană leneșă, flecară, neserioasă. 4. (art.) numele unei hore; melodie după care se execută acest dans. Vezi definitia »
PRECANCERÓZĂ s. f. vegetații veneriene mari și abundente, dezvoltate pe o mucoasă sau pe un tegument care evoluează în neaoplasm. (< fr. précancérose) Vezi definitia »
PROTÚRĂ, proture, s. f. (La pl.) Ordin de insecte inferioare, fără aripi, antene și ochi, cu rudimente de picioare și cu armătură bucală pentru supt și mestecat; (și la sg.) insectă din acest ordin. – Din fr. protoures. Vezi definitia »