TOVÁRĂȘ, -Ă, tovarăși, -e, s. m. și f. 1. Persoană considerată în raport cu alta, de care este legată prin viața sau prin activitatea dusă în comun sau prin lupta pentru aceeași cauză. ◊ Tovarăș (sau tovarășă) de viață = soț (sau soție). 2. Termen folosit între comuniști când se adresează unul altuia sau când vorbesc despre un al treilea. 3. Epitet dat unei ființe, de obicei animal, care însoțește pe cineva (în mod constant); ființă credincioasă cuiva. 4. Asociat, părtaș (într-o afacere). 5. S. f. art. (Fam., ieșit din uz) Educatoare, învățătoare sau dirigintă în școala generală. – Din ucr. tovaryš, rus. tovarișci. Vezi definitia »

UCIGÁȘ, -Ă, ucigași, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care a ucis sau a încercat să ucidă pe cineva; asasin, homicid¹. 2. Adj. Care provoacă (sau poate provoca) moartea cuiva. Armă ucigașă. – Ucig (prez. ind. pop. a lui ucide) + suf. -aș. Vezi definitia »

DĂLCĂÚȘ, dălcăuși, s. m. (Reg.) Ajutor al cârmaciului unei plute, care stă la cârma de dindărăt. – Tc. dalka(v)uk. Vezi definitia »

PEȘ s. n. (Pop.; în loc. adv.) Într-un peș = pe o parte, într-o latură, într-o rână; înclinat, pieziș, oblic. – Din tc. peș. Vezi definitia »

BELEȘ, Aurel (1891-1976, n. București), inginer constructor român. Acad. (1963), prof. univ. la București. Proiecte și lucrări în domeniul construcțiilor, mecanicii și al seismologiei inginerești. Vezi definitia »