CORNICÉN s. m. (ant.) cântăreț din corn. (< lat. cornicen) Vezi definitia »

GAZOGÉN, -Ă adj. Care emană, care produce gaze. // s.n. Aparat care transformă un combustibil solid în combustibil gazos. [< fr. gazogène, cf. fr. gaz, gr. gennan – a produce]. Vezi definitia »

FUMIGÉN, -Ă adj. care produce fum sau ceață artificială. ♦ lumânare ~ă = tub care conține o substanță fumigenă, folosită la camuflarea obiectivelor militare. (< fr. fumigène) Vezi definitia »

ABDOMÉN, abdomene, s. n. 1. Parte a corpului, între torace și bazin, în care se găsesc stomacul, ficatul, pancreasul, splina, rinichii și intestinele; pântece, burtă, foale. 2. (Biol.) Partea posterioară a corpului la artropode. – Din fr., lat. abdomen. Vezi definitia »

CITOGÉN, -Ă adj. care produce celule. (< fr. cytogène) Vezi definitia »