SCEN- v. scenă (6) [în DN]. Vezi definitia »

AMBIGÉN, -Ă, ambigeni, -e, adj. (Gram.; impr., în expr.) Genul ambigen (și substantivat, n.) = genul neutru. – Lat. lit. ambigenus. Vezi definitia »

EOCÉN, -Ă, eoceni, -e, s. n. î. S. n. Epocă geologică cuprinsă în prima parte a perioadei paleogene, caracterizată mai ales prin existența numuliților, lamelibranhiatelor, gasteropodelor, echinidelor și mamiferelor. 2. Adj. Care se referă la epoca eocenului (1). [Pr.: e-o-] – Din fr. éocène. Vezi definitia »

HETEROXÉN, -Ă adj. (despre paraziți) cu ciclu de dezvoltare pe mai multe gazde succesive. (< lat. heteroxenus) Vezi definitia »

LÍMEN s. n. (mat.) linie despărțitoare, limită. (< lat., fr. limen) Vezi definitia »