agríșă / ágrișă (a-gri-) s. f., g.-d. art. agríșei / ágrișei; pl. agríșe / ágrișe Vezi definitia »

prángă, pránghe, s.f. (reg.) lanț sau fiare cu care se leagă deținuții. Vezi definitia »

SURDODIDÁCTICĂ s. f. ramură a surdopedagogiei care elaborează teoria învățământului și a instrucției deficienților auditivi. (< surdo- + didactică) Vezi definitia »

smârcílă s.m. sg. (reg.; deprec.) om care bea cu zgomot sau care bea mult. Vezi definitia »

léucă (léuci), s. f. – Fuscel de loitră, parte a carului care se sprijină cu un capăt în osie cu celălalt în loitră. Germ. Leichse, prin intermediul mag. löcs (Cihac, II, 170; Tiktin; Scriban). Forma leucă este o reconstrucție analogică, pornind de la pl. leuci, leoci. Cf. slov. levča, sb. lijevča, bg. levka (acesta din urmă probabil din rom.). – Der. leucaș, adj. (încovoiat, răsucit); leucit, adj. (bătut cu bățul). Vezi definitia »