ASCLEPIÁD¹ adj., s. m. (vers antic) dintr-un spondeu (sau troheu), doi coriambi și un iamb. (< fr. asclépiade, lat. asclepiadeus) Vezi definitia »

IAD, iaduri, s. n. (În credința creștină) Loc în care sufletele păcătoșilor ar fi supuse la chinuri veșnice; infern, gheenă. ♦ Fig. Situație chinuitoare, greu de suportat. – Din sl. jadŭ. Vezi definitia »

UNGULIGRÁD, -Ă adj., s.n. (Mamifer) care în timpul mersului se sprijină pe vârful degetelor, acestea fiind protejate de o copită. [Cf. it. unguligradi, fr. onguligrade < lat. ungula – unghie, gradi – a merge]. Vezi definitia »

BÎRLAD 1. Rîu, afl. stg. al Siretului; 289 km. Izv. din Dealul Bour (Pod. Central Modovenesc), traversează pod. cu același nume și trece prin Negrești, Crasna, Racova, Tutova, Zeletin. 2. Podișul Bîrladului, unitate de podiș în cadrul Pod. Modovenesc, cuprinsă între Siret, Prut, C. Moldovei și C. Română, străbătută de rîul cu același nume. Relief cu numeroase coaste (Racovei, Iașilor), dealuri (Lohanului, Tutovei, Fălciului) și suprafețe degradate. Alt. max.: 561 m (Dealul Doroșanu). Diviziuni: Pod. Central Moldovenesc la N, Colinele Tutovei la S, Depr. Elanului la E. Viticultură. Pomicultură. 3. Municipiu în jud. Vaslui, pe rîul cu același nume; 76.708 loc. (1991). Expl. de nisip metalurgic. Termocentrală. Ind. de prelucr. a metalelor; fabrici de rulmenți (din 1953), de elemente pneumatice pentru automatizare, de aparate de măsură și control, cărămidă și alim. (morărit, panificație, conserve de legume și fructe, preparate din carne, vinuri și băuturi alcoolice, uleiuri vegetale). Filatură și țesătorie de vigonie. Topitorie de cînepă. Teatru. Muzeul memorial „V. Pârvan”. Menționat documentar din 1401, dar cu existență anterioară, vestigiile arheologice atestă o locuire din epoca fierului. În evul mediu a fost principalul centru al Țării de Jos a Moldovei, cu important rol meșteșugăresc și comercial. Declarat municipiu în 1968. Vezi definitia »

JIHÁD s. n. (la musulmani) război sfânt. (< engl. jihad) Vezi definitia »