Definita cuvantului bîrlad
BÎRLAD 1. Rîu, afl. stg. al Siretului; 289 km. Izv. din Dealul Bour (Pod. Central Modovenesc), traversează pod. cu același nume și trece prin Negrești, Crasna, Racova, Tutova, Zeletin. 2. Podișul Bîrladului, unitate de podiș în cadrul Pod. Modovenesc, cuprinsă între Siret, Prut, C. Moldovei și C. Română, străbătută de rîul cu același nume. Relief cu numeroase coaste (Racovei, Iașilor), dealuri (Lohanului, Tutovei, Fălciului) și suprafețe degradate. Alt. max.: 561 m (Dealul Doroșanu). Diviziuni: Pod. Central Moldovenesc la N, Colinele Tutovei la S, Depr. Elanului la E. Viticultură. Pomicultură. 3. Municipiu în jud. Vaslui, pe rîul cu același nume; 76.708 loc. (1991). Expl. de nisip metalurgic. Termocentrală. Ind. de prelucr. a metalelor; fabrici de rulmenți (din 1953), de elemente pneumatice pentru automatizare, de aparate de măsură și control, cărămidă și alim. (morărit, panificație, conserve de legume și fructe, preparate din carne, vinuri și băuturi alcoolice, uleiuri vegetale). Filatură și țesătorie de vigonie. Topitorie de cînepă. Teatru. Muzeul memorial „V. Pârvan”. Menționat documentar din 1401, dar cu existență anterioară, vestigiile arheologice atestă o locuire din epoca fierului. În evul mediu a fost principalul centru al Țării de Jos a Moldovei, cu important rol meșteșugăresc și comercial. Declarat municipiu în 1968.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu bîrlad
C.A.D. (C[omputer]-A[ided] D[esign]) prescurtare ce desemnează proiectarea asistată de calculator. Vezi definitia »
BRAD 1. Depr. de origine tectonică în M-ții Apuseni, pe valea superioară a Crișului Alb, între M-ții Bihor la N și M-ții Metaliferi la S. Supr.: 320 km2. Relief colinar, intens fragmentat, și de terase. Cuprinde trei compartimente: Vîrfurile în NV, Hălmagiu-Vața, în partea centrală și Brad în SE. Expl. de cărbune brun și min. auro-argentifere. 2. Oraș în depr. omonimă, în jud. Hunedoara, pe Crișu Alb; 19.657 loc. (1991). Expl. de min. auro-argentifere încă din epoca romană (sec. 2-3). Panificație, produse textile (conf., tricotaje), mobilă, cherestea; ateliere de reparații. Centru pomicol. Stațiune climaterică. Muzeu al mineritului. Prima mențiune documentară în 1585. Victorie a țăranilor răsculați ai lui Horea (nov. 1784). Izbînda moților lui Avram (iun. 1849) împotriva trupelor ungare. În com. Crișcior, biserică (sec. 14), ctitoria cneazului Bâlea. Vezi definitia »
VINOGRÁD s.n. Sos rece preparat cu oțet, untdelemn, pătrunjel tocat, sare și piper; vinegretă (2) [în DN]. [< rus. vinograd]. Vezi definitia »
lead; [url=http://lapetiteprincesse.com/]propecia pill[/url]; [url=http://mvhumanesociety.org/]clomid robitussin[/url]; [url=http://signmanhattan.com/]nolvadex[/url]; [url=http://stfrancismissionrec.org/]acomplia rimonabant indication[/url]; [url=http://beverleyvaughan.com/]compare levitra and viagra[/url]; [url=http://newvibrationsjackson.com/]floxin[/url]; [url=http://beevenomplus.com/]levitra side effects[/url]; [url=http://mtoliveyakima.org/]doxycycline and alcohol[/url]; Vezi definitia »
UNGULIGRÁD, -Ă, unguligrazi, -de, adj., s. m. și f. (Mamifer) care are vârful degetelor protejat de copită. – Din fr. onguligrade, engl. unguligrade. Vezi definitia »