covár, covári, s.m. (reg.) fierar, faur, covaliu, covaci. Vezi definitia »

FRUNTÁR, fruntare, s. n. 1. Grindă principală care mărginește prispa în partea de sus și pe care se sprijină grinzile secundare ale casei. 2. Curea care leagă cele două părți laterale ale căpețelei și care trece peste fruntea calului. – Lat. frontale sau frunte + suf. -ar. Vezi definitia »

șesar, șesari s. m. 1. carte de joc marcată cu numărul șase. 2. component al unei echipe sportive, purtător al tricoului cu numărul șase. 3. (intl.) complice care stă de pază pentru ca infractorul să nu fie prins asupra faptului. Vezi definitia »

VEHICULÁR, -Ă adj. referitor la vehicule. ♦ limbă ~ă = limbă care servește comunicării între popoare cu limbi materne diferite, pe un anumit teritoriu. (< fr. véhiculaire) Vezi definitia »

GALANTÁR, galantare, s. n. Vitrină (a unui magazin). – Din galanterie (derivat regresiv). Vezi definitia »