MUNCÍT, -Ă, munciți, -te, adj. 1. Ostenit, trudit, istovit. 2. (Despre terenuri agricole) Lucrat, cultivat. 3. Câștigat, agonisit cu multă osteneală. ♦ Făcut, executat cu multă trudă, cu atenție, cu migală. 4. (Înv.) Torturat, chinuit. – V. munci. Vezi definitia »

clipit des; este un tic alaturi de scoaterea limbii clipitul sugestiv Vezi definitia »

ZOOLÍT s.m. Parte fosilă sau petrificată a unui animal. [< fr. zoolithe, cf. gr. zoon – animal, lithos – piatră]. Vezi definitia »

ZIDĂRÍT s. n. Meseria zidarului; zidărie². – Zidar + suf. -it. Vezi definitia »

RAFAELÍT, -Ă, rafaeliți, -te, adj., s. m. și f. (Adept) al rafaelismului. [Pr.: -fa-e-] – Din engl. Raphaelite. Vezi definitia »