MASETÉR adj., s. m. (mușchi) elevator al maxilarului inferior. (< fr. masséter, gr. maseter) Vezi definitia »

COPOLIMÉR s.m. Polimer mixt, rezultat din unirea moleculelor a doi compuși diferiți. [< fr. copolymère]. Vezi definitia »

AVIZIÉR s. n. afișier. (< aviz + -ier) Vezi definitia »

CENTROMER (‹ fr.) s. m. (GENET.) Porțiune a cromozomului prin care acesta se prinde de fusul nuclear de diviziune în timpul mitozei sau meiozei. Poate fi punctiform și localizat într-o strangulare inelară a cromozomului sau difuz, ca la majoritatea plantelor și insectelor. Poziția lui permite diferențierea tipurilor de cromozomi. Sin. cinetocor. Vezi definitia »

PLÉNER s. n. rocă, calcar sau marnă de culoare deschisă și separată în plăci subțiri, aparținând cretacicului. Vezi definitia »