CIOMĂGÉL, ciomăgele, s. n. Diminutiv al lui ciomag. – Ciomag + suf. -el. Vezi definitia »

pocînzél (-éi), s. m. – Însoțitor al mirelui la nunțile țărănești, trebuie să poarte darurile și să ajute la mutarea miresei. – Var. pocînzeu, pochinzer. Mgr. ἀποϰρισιάριος „trimis”, cf. v. rus. poklisarĭ „trimis”. Nu se folosește în Mold. Vezi definitia »

gaél (ga-el) s. m., pl. gaéli Vezi definitia »

sărpunél, sărpunéi, s.m. (reg.) V. sărpun. Vezi definitia »

MORĂRÉL, morărei, s. m. Morăraș. – Morar + suf. -el. Vezi definitia »