Definita cuvantului vântui
VÂNTUÍ, pers. 3 vântuiește, vb. IV. 1. Intranz. (Despre vânt) A sufla cu putere, vijelios. 2. Tranz. (În superstiții, subiectul fiind „vântul rău”) A face pe cineva să înnebunească sau să ologească. – Vânt + suf. -ui.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu vântui
șcordăluí, șcordăluiésc, vb. IV (reg.; despre boi) a se împunge. Vezi definitia »
protecsuí, protecsuiésc, vb. IV (înv.) a proteja. Vezi definitia »
ponojnuí, ponojnuiésc, vb. IV (înv.) a învinui, a acuza, a condamna. Vezi definitia »
SILUÍ, siluiesc, vb. IV. Tranz. 1. (Astăzi rar) A uza de forță față de cineva sau de ceva; a constrânge, a obliga, a sili (1); a violenta. 2. Spec. A necinsti, a viola o femeie, o fată. 3. Fig. A încălca, a nesocoti; a denatura, a falsifica. – Din sl. silovati „a provoca”. Vezi definitia »
sacramențuí, sacramențuiésc, vb. IV (reg.) a înjura (invocând) lucrurile sfinte sau folosind cuvântul „sacrament”. Vezi definitia »