Definita cuvantului vântura
VÂNTURÁ, vấntur, vb. I. Tranz. 1. A trece boabele de cereale prin vânturătoare sau a le face să cadă de la o mică înălțime pentru ca vântul să împrăștie impuritățile ușoare. ♦ Fig. A împrăștia, a risipi; a spulbera. 2. A vărsa de mai multe ori un lichid dintr-un vas în altul, pentru a-l răci, pentru a-l amesteca etc. 3. A mișca încoace și încolo, a agita. ♦ Fig. A frământa, a tulbura. 4. Fig. A da în vileag, a povesti, a comenta vorbe, fapte etc. 5. Fig. A cutreiera, a colinda. ◊ Compus: vântură-lemne sau vântură-țară s. m. invar. = om hoinar, aventurier. 6. (Rar; despre vânt) A sufla, a bate peste... – Lat. ventulare (=ventilare).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu vântura
a face figura (cuiva) expr. 1. a dezamăgi (pe cineva), a decepționa (pe cineva). 2. a păcăli (pe cineva), a înșela (pe cineva). Vezi definitia »
EVISCERÁ, eviscerez, vb. I. Tranz. A scoate organele din cavitatea abdominală și toracică, la animalele tăiate pentru consum. – Din fr. éviscérer. Vezi definitia »
DISTRÁ, distrez, vb. I. 1. Refl. și tranz. A petrece sau a face pe cineva să-și petreacă timpul în mod agreabil; a (se) înveseli, a (se) amuza. 2. Tranz. (Rar) A distrage. – Din fr. distraire. Vezi definitia »
FILTRÁ vb. I. tr. 1. a trece un lichid printr-un filtru, pentru a-l separa de corpurile străine în suspensie, de impurități, de microbi etc. 2. a selecta radiațiile de anumite lungimi de undă din alte radiații. ◊ a opri cu un filtru o parte dintre componentele monocromatice ale luminii incidente. II. refl. (despre lumină) a pătrunde printr-o perdea etc. (< fr. filtrer) Vezi definitia »
sâpurá, sâpuréz, vb. I (reg.; despre bucăți de lemn) a tăia oblic la capete, pentru a se putea îmbuca unul cu altul. Vezi definitia »