Definita cuvantului vânturar
VÂNTURÁR, vânturare, s. n. (Rar) Evantai. – Vânturi (pl. lui vânt) + suf. -ar.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu vânturar
MĂTĂSÁR, -Ă, mătăsari, -e, s. m., adj. 1. S. m. (Înv.) Persoană care lucra sau vindea mătase (1). 2. S. m. Pasăre din nordul Europei (care petrece iarna la noi), de culoare sură-roșietică, cu aripile și gâtul negre cu pete roșii și cu un moț de pene în creștetul capului (Bombycilla garrulus). 3. Adj. (Reg.) Care produce mătase (1). – Mătase + suf. -ar. Vezi definitia »
ALVEOLÁR, -Ă adj. Referitor la alveole, cu alveole. ◊ Consoană alveolară (și s.f.) = consoană articulată cu limba la nivelul alveolelor dinților de sus. [Cf. fr. alvéolaire]. Vezi definitia »
FITOSANITÁR, -Ă adj. referitor la sănătatea, la tratamentul plantelor. (< fr. phytosanitaire) Vezi definitia »
VOLUNTÁR, -Ă adj. 1. Făcut de bunăvoie, nesilit de nimeni; liber consimțit. 2. Care caută să-și impună mereu voința; cu voință (fermă); încăpațânat, îndărătnic. // s.m. Militar care participă la o campanie sau se înrolează în armată din propria dorință, de bunăvoie, neobligat (înainte de a fi împlinit vârsta necesară). [< lat. voluntarius, cf. fr. volontaire, it. volontario]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z