ȘUȘOTÍRE, șușotiri, s. f. Acțiunea de a șușoti și rezultatul ei. [Var.: șoșotíre s. f.] – V. șușoti. Vezi definitia »

HIRUDINIZÁRE s.f. Aplicarea de lipitori în scop terapeutic. [După hirudinisation, cf. lat. hirudo – lipitoare]. Vezi definitia »

ASIBILÁRE s. f. Fenomen fonetic care constă în transformarea unei consoane ocluzive în consoană africată (sub influența vocalei e sau i care urmează); asibilație. – V. asibila. Vezi definitia »

împăcătoáre s.f. (înv.) jertfă de împăcare. Vezi definitia »

CAPITALIZÁRE s.f. Acțiunea de a capitaliza. [< capitaliza]. Vezi definitia »