Definita cuvantului vobulator
VOBULATÓR, vobulatoare, s. n. 1. Generator electronic care produce oscilații de amplitudine constantă, dar cu frecvență liniar variabilă în timp, în scopul măsurării caracteristicilor de amplitudine și frecvență. – Din engl. wobbulator, fr. vobulateur.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu vobulator
CONSTATATÓR, -OÁRE, constatatóri, -oáre, adj. (Jur.) Care are valoare de constatare, atestare, dovadă. ◊ Act constatator, înscris constatator. (din constata + suf. -(a)tor) [folosit în corpul DEX] Vezi definitia »
RACLÓR s.n. 1. Dispozitiv mobil servind la curățirea nămolului depus pe fundul decantoarelor. 2. Lamă subțire de oțel cu muchie ascuțită, folosită pentru așchiere; răzuitor. [Cf. fr. racloir]. Vezi definitia »
ANALIZÓR s. n. 1. instrument pentru determinări analitice. 2. dispozitiv optic cu care se studiază polarizarea luminii. 3. orice aparat cu un sistem de recepționare și de analiză a unor informații. (< fr. analyseur) Vezi definitia »
HEXAREACTÓR adj., s.n. (Avion) propulsat de șase turboreactoare. [Pron. -re-ac-. / cf. fr. hexaréacteur]. Vezi definitia »
mușuruitór, mușuruitoáre, s.n. (înv.) rariță cu două cormane pentru prășit porumbul. Vezi definitia »