TEÓRBĂ, teorbe, s. f. Instrument muzical mai mare decât lăuta, care are coarde speciale pentru sunetele grave. [Pr.: te-or-] – Din fr. théorbe. Vezi definitia »

ASPARÁGINĂ s.f. Alcaloid existent în mlădițele de sparanghel, în rădăcinile de nalbă etc., care se întrebuințează ca diuretic. [< fr. asparagine]. Vezi definitia »

CECOGRÁMĂ s. f. scrisoare în alfabetul Braille pentru nevăzători, expediată prin poștă. (< fr. cécogramme) Vezi definitia »

MĂSELUȚĂ, măseluțe, s. f. Diminutiv al lui măsea. – Măsele (pl. lui măsea) + suf. -uță. Vezi definitia »

BUMÁȘCĂ, bumăști, s. f. (Înv.) Bancnotă. – Rus. bumažka. Vezi definitia »