lipcán (lipcáni), s. m. – 1. Lituanian. – 2. Corp de călăreți în vechea organizare militară din Mold. – 3. Sol, ștafetă, emisar. Tc. lipkan „lituanian” (Lokotsch 1324; Candrea), cf. pol. Lipek (Cihac, II, 172). Cf. liftă. Vezi definitia »

BĂIETÁN, băietani, s. m. Băiat mai mare. – Din băiat + suf. -an. Vezi definitia »

ALA SHAN 1. Culme muntoasă în N Chinei, între pustiul omonim și valea fl. Huanghe, pe care o domină printr-un abrupt de 1.800 m. Lungime: c. 270 km. Alt. max.: 3.230 m (vf. Ningshuo). Se mai numește Helanshan. 2. Reg. deșertică în N Chinei, între culmile muntoase Ala Shan (la E) și Nan Shan (la S). Supr.: c. 1 mil. km². Alt.: 835-1.600 m. Lacuri sărate. Vegetație de tufișuri. Se mai numește Alxa Shamo. Vezi definitia »

MICIURINIÁN, -Ă adj., s.m. și f. (Rar) Miciurinist. [Pron. -ni-an. / < Miciurin + -ian]. Vezi definitia »

SARMAȚIÁN s.n. (Geol.) Ultimul etaj al miocenului din sud-estul Europei. // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. -ți-an. / < fr. sarmatien, cf. Sarmația – nume dat în antichitate regiunii de la nord de Marea Neagră]. Vezi definitia »