COMPLETÁRE s.f. Acțiunea de a completa și rezultatul ei. ♦ (Concr.) Ceea ce se adaugă pentru completare. [Var. complectare s.f. / < completa]. Vezi definitia »

ANTEPÚNERE, antepuneri, s. f. Acțiunea de a antepune și rezultatul ei. – V. antepune. Vezi definitia »

STAȚIONÁRE s.f. Acțiunea, faptul de a staționa; oprire, ședere pe loc; staționat. ♦ Rămânere în același loc a unui autovehicul un timp mai mare de 5 minute. [Pron. -ți-o-. / < staționa]. Vezi definitia »

EGALIZÁRE, egalizări, s. f. Acțiunea de a egaliza și rezultatul ei. – V. egaliza. Vezi definitia »

NENOROCÍRE, nenorociri, s. f. 1. Stare a celui nenorocit; nefericire, durere, suferință mare. 2. Întâmplare care are efecte dezastruoase, care face pe cineva nenorocit; necaz mare; p. ext. dezastru. ◊ Loc. adv. Din nenorocire = a) din cauza unor împrejurări regretabile; b) spre regretul cuiva, din păcate. – V. nenoroci. Vezi definitia »