mială, miale s. f. picior. Vezi definitia »

BRUCELÓZĂ s.f. (Med.) Boală contagioasă transmisă omului de la unele animale domestice, care se manifestă prin temperatură ridicată, prin dureri de cap etc. [< fr. brucellose]. Vezi definitia »

PATÉNĂ s.f. Vas de formă circulară plată, cu picior-talpă, folosit în cultul catolic pentru a primi pâinea sfințită. [< fr. patène, it., lat. patena]. Vezi definitia »

CÁHLĂ, cahle, s. f. 1. (Reg.) Coșul sobei sau deschizătura prin care iese fumul în tinda caselor țărănești. 2. Placă de teracotă sau de faianță folosită la construcția sobelor. – Din ucr. kahlja. Vezi definitia »

BRAZÚRĂ, brazuri, s. f. Lipitură făcută cu un aliaj al cărui punct de topire este mai înalt de 400° C. – Din fr. brasure. Vezi definitia »