ALIENÁNT, -Ă adj. care alienează, dezumanizează individul. (< fr. aliénant) Vezi definitia »

RONJÁNT s. m. reactiv la imprimarea țesăturilor prin ronjare. (< fr. rongeant) Vezi definitia »

IMPEDIMÉNT s. n. piedică, obstacol. ◊ (jur.) impediment legal = obiecție la săvârșirea unui act juridic. (< lat. impedimentum, it. impedimento) Vezi definitia »

POLIVALÉNT, -Ă adj. (Despre substanțe) Care se poate prezenta în compușii săi în diferite stări de valență. ♦ (Fig.) Care are valori multiple. [< fr. polyvalent, cf. gr. polys – numeros, lat. valere – a valora]. Vezi definitia »

SANGHINOLÉNT, -Ă adj. v. sangvinolent. Vezi definitia »