STÍGMĂ, stigme, sf. (Biol.) Organit fotosensibil al flagelatelor, în formă de pată roșie lângă corpusculul bazal, care servește la orientarea animalului spre lumina cea mai potrivită. – Din lat., fr. stigma. Vezi definitia »

LEGÉNDĂ s. f. 1. povestire cu caracter fantastic, miraculos, transmisă în special pe cale orală, în care se explică apariția unor plante, animale, locuri etc. ◊ piesă instrumentală sau orchestrală cu caracter narativ. 2. inscripție (pe o monedă, medalie). 3. explicație dată semnelor convenționale de pe o hartă etc. ◊ text care se găsește sub un desen, sub o gravură, schemă etc. (< fr. légende, lat. legenda) Vezi definitia »

sălătrúică, sălătrúici, s.f. (reg.) V. sălăgea. Vezi definitia »

PERITIROIDÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a țesuturilor din jurul glandei tiroide. [Pron. -ro-i-. / < fr. périthyroïdite]. Vezi definitia »

vâlcicúță (rar) s. f., g.-d. art. vâlcicúței; pl. vâlcicúțe Vezi definitia »