OMOFÁG, -Ă, omofagi, -ge, adj. Care se hrănește cu carne crudă. – Din fr. omophage. Vezi definitia »

galactofág, –ã adj., s. m. f. (cel) care se hrãnește cu lapte. (din fr. galactophage) Vezi definitia »

peneág (peneáguri), s. n. – (Mold.) Căpută de cizmă. Sb. panoga „partea superioară a piciorului”. Nu apare în dicționare; îl folosește Pamfile. Vezi definitia »

LÁNDTAG s. n. Nume dat unor adunări sau organe reprezentative ori legislative dintr-un land. – Cuv. germ. Vezi definitia »

beleág (-guri), s. n. – (Înv.) Semn, marcă. Sl. bĕlĕgŭ (DAR). Este der. de la același cuvînt, beleaznă, s. f. (cicatrice), însă este greu de lămurit drumul urmat de împrumut; cf. mag. belezna „defect de țesătură”, rut. blyzna „cicatrice” (Pușcariu, Dacor., I, 225), rus. blizna „defect” (Bogrea, Dacor., III, 727), bg. bĕležka „semn”. Vezi definitia »